Istoricul localităţii

Originea denumirii localităţii Chibed nu este cunoscută, spre deosebire de denumirile localităţilor învecinate a căror origini este simplu de explicat. Au existat numeroase preocupări pentru stabilirea ştiinţifică a originii denumirii localităţii Chibed, însă nu s-a găsit nici o explicaţie logică. La rândul ei şi etimologia populară a încercat să explice originea denumirii localităţii dar aceste explicaţii nu sunt deloc ştiinţifice.
După toate probabilităţile denumirea localităţii Chibed este de origine străină, etimologia nefiind clară. Denumirea localităţii a evoluat până a ajuns la forma actuală astfel:
• 1499 - Kibjed;
• 1503 - Kibjed;
• 1561 - Kibed;
• 1575 - Kybed;
• 1602 - Kibed.
După anul 1919 denumirea localităţii a fost scrisă cu ortografia limbii române sub aceeaşi formă si anume Chibed.
Se observă faptul că timp de mai mult de o jumătate de mileniu localitatea şi-a păstrat aceeaşi denumire.
Vârsta localităţii precum si denumirea acestuia nu este cunoscută cu exactitate, cert este însă faptul că nu numai valea de jos şi cea de mijloc a Târnavei Mici, dar şi valea superioară a oferit condiţii prielnice de trai din cele mai vechi timpuri. Târnava Mică şi afluenţii săi au asigurat locuitorilor apa de băut, păduri bogate în vânat, hrană, iar văile au asigurat adăpost în faţa duşmanilor. De asemenea zăcămintele de sare din zona Praid-Sovata au reprezentat o atracţie a populaţiei în această zonă.
 
După forme de relief, toponomie, descoperiri arheologice, şi urmele unei aşezări se poate afirma cu certitudine faptul că primii locuitori ai aşezării au fost romanii. Pe partea dreaptă a răului Târnava Mica în locul unde se desparte hotarul satului Chibed de cel al satului Sărăţeni, pe un deal cu altitudine mai ridicată în comparaţie cu dealurile înconjurătoare, în locul numit Csombodhatja se află urmele unei castru construit de romani in secolul I- d.HR La poalele acestui deal unde a fost construit castrul se află locul de obârşie a pârâului Kovespataka care curge spre localitatea Chibed, şi pârâul Szenegeto care curge spre localitatea Sărăţeni.
Proprietar al locului unde este amplasat castrul, a fost numitul Dosa Gyorgy, locuitor al satului Chibed, care din spusele localnicilor a cumpărat acest loc, deoarece a aflat despre faptul că regina Maria a României intenţiona să construiască o vilă în zonă, şi spera să revândă terenul cu un câştig substanţial, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Dosa Gyorgy cu ocazia unor lucrări agricole ce efectua pe acest teren a găsit o monedă ce a predat Muzeului din Târgu Mureş. Moneda găsită a fost examinată ştiinţific şi fost datată din anul 72 d HR, ea este singura dovadă materială care dovedeşte faptul că castrul a fost locuit de romani. În apropiere a fost găsit o piatră pe care era o inscripţie în limba latină - Cohors pedestris Alpinorum,- de unde s-a tras concluzia că in castru staţiona o subunitate a legiunii XIII romane.
 
Ca dovadă a faptului că în trecut au existat două localităţi distincte, şi prin unirea acestora s-a format satul Chibed este un document scris de preotul Szasz Janos în anul 1863, document în care se face referire la două localităţi apropiate ca distanţă cu locuitori care sînt rude între ei, şi care totuşi au turme de oi separat precum si terenuri agricole separate una în partea dreaptă a Târnavei Mici cealaltă în partea stângă. Nu este cunoscută cu exactitate data când cele două localităţi s-au unit , şi au format o singură localitate sub denumirea de Chibed. Una din cele două localităţi a păstrat denumirea de Chibed din cele mai vechi timpuri cealaltă a avut denumirea de Retfalva. Cu toate că odată cu unirea celor două localităţi sub numele de Chibed, denumirea de Retfalva neoficial se păstrează ,şi astăzi pentru partea sudică a satului.
Prima atestare documentară a localităţii este în descrierea unui proces din anul 1499 în care apare sub forma de Kijbed.
Primul document statistic cu privire la localitatea Chibed se datează din anul 1567 şi se referă la o situaţie a impozitelor plătite. În acest document satul Chibed este menţionat cu 20 de porţi, o poartă reprezenta la aceea vreme un număr de 6-10 familii, fiecare familie având un număr de 6-7 membri.
 
Orban Balazs în lucrarea sa Descrierea Secuimii pag 28 face referire la aşezarea Chibed şi menţionează faptul că această localitate în anul 1869 este formată din 460 de imobile locuite de 620 familii, în anul 1939 în evidenţele bisericii se face menţiune despre faptul că la acea dată în Chibed există 700 imobile locuite de 972 de familii. La acea dată satul Chibed era asezat pe o lungime de 2 km si o lăţime de 700 m , era un din cele mai populate aşezi de pe valea Târnavei Mici, casele fiind foarte des construite, ceea ce reprezenta un pericol din punct de vedere al incendiilor.

Ca unitate bisericească independentă este menţiontă prima dată în anul 1567, când în registrele papale este menţionat cu 20 de porţi. Din punctul de vedere al istoriei locale Biserica Reformată, Şcoala din Chibed, Casa Seprodi Janos, Clădirea Cooperativei de Consum sunt considerate monumente istorice.
Prima biserică în localitate a fost construită în anul 1552 din piatră de enoriaşii catolici, această biserică a fost renovată, şi cu această ocazie a fost construit turnul acestuia în anul 1640 de către enoriaşii reformaţi. În anul 1709 biserica a fost arsă şi s-a reconstruit cu sprijinul populaţiei. Deoarece numărul populaţiei a crescut, în anii 1781-1782 biserica a fost renovată, cu această ocazie s-a mai adăugat o aripă nouă clădirii vechi. În anul 1786 a fost construit gardul din piatră în jurul bisericii. În anul 1826 biserica a fost renovată, clădirea a căpătat forma actuală după ce i s-a adăugat încă o aripă nouă. După această dată s-au construit anexele gospodăreşti a bisericii şi anume în anul 1827 a fost construită moara bisericii, în anul 1847 cuptorul de ardere a cărămizii, în anul 1875 a fost construită magazia de cereale. Orga bisericii, care se află în funcţiune şi în prezent, a fost construit de către vestitul meşter secuiesc, Bodor Peter, în anul 1847.

Istoria satului Chibed din punct de vedere administrativ teritorial a evoluat astfel: în timpul organizării administrativ teritoriale a secuimii în scaune, localitatea Chibed făcea parte din "Scaunul Mureş". După desfiinţarea "scaunelor" şi trecerea la organizarea administrativă teritorială în judeţe din anul 1872, Chibed face parte din judeţul Mureş-Turda. Odată cu organizarea administrativ teritorială în raioane, localitatea Chibed face parte din Raionul Sângeorgiu de Pădure, după care în anul 1926 Chibedul este repartizat în subordinea centrului Odorheiu Secuiesc, după care localitatea Chibed face parte din Raionul Mures.
În cadrul Raionului Mureş până în anul 1968 este comună separată. După înfiinţarea judeţelor din anul 1968 este alipit comunei Ghindari, şi figurează doar ca sat în judeţul Mureş. Alipirea localităţii Chibed comunei Ghindari a fost ca urmare a politicii comuniste de comasare a satelor în comune, care urmărea ca să aibă locuitori peste 7000 de persoane.
În anul 2002 în cadrul comunei Ghindari a fost organizat un referendum popular cu privire la solicitarea cetăţenilor din satul Chibed de a reveni la forma de organizare administrativ teritorială la comună separată de comuna Ghindari. Cu ocazia referendumului locuitorii au votat pentru separare de la comuna Ghindari, şi pentru revenirea la forma de organizare de comună separată formată numai din localitatea Chibed. Din anul 2004 localitatea Chibed a redevenit comună în cadrul judeţului Mureş.
 
Prima atestare documentară a localităţii este în descrierea unui proces în anul 1499 în care apare sub forma de Kijbed.
Primul document statistic cu privire la localitatea Chibed datează din anul 1567, şi se referă la o situaţie a impozitelor plătite. In acest document satul Chibed este menţionat cu 20 de porţi, o poartă reprezenta la acea vreme un număr de 6-10 familii, fiecare familie având un număr de 6-7 membrii.
 
Însumând cronologia istorică a localităţii Chibed, arată în felul următor:
• Secolul I - aşezare dacă, după care aşezare romană urmată de trecerea mai multor popoare migratoare
• 1499 - primul document scris despre Chibed
• 1552 - construirea primei biserici din Chibed
• 1600 - începuturile educaţiei din localitate
• 1640 - construirea turnului bisericii
• 1827 - dobândirea a patru târguri anuale
• 1850 - construirea clădirii actualei şcoli din localitate
• 1896 - construirea căii ferate în Chibed
• 1945 - reformă agrară
• 1948 - naţionalizarea
• 1989 - revoluţia din decembrie
Ultima actualizare: 22.09.2017