Descriere generală

Localitatea Chibed este o aşezare de mărime mijlocie situată pe rama estică a Depresiunii Transilvaniei în zona Subcarpaţilor Târnavei Mici (I. Şoneriu, I. Mac, 1973), într-un bazinet depresionar - Ghindari, la o altitudine de 376 m.
Străjuit în est de Dealurile Şiclodului (1025 m) iar la nord-est de Dealurile Becheciului (1079 m) bazinetul depresionar este drenat de Târnava Mică, în valea căreia s-a dezvoltat spaţial aşezarea.
Morfologia de ansamblu evidenţiază caracterul depresionar al regiunii iar prezenţa teraselor de pe dreapta Târnavei Mici au facilitat dezvoltarea spaţială şi în timp a aşezării Chibed.
Privit în ansamblu, acest bazinet depresionar cu extensie spre nord-est şi sud-vest îi imprimă şi un caracter de "uluc depresionar" facilitând legătura între depresiunile Sovata şi Sângeorgiu de Pădure. Urmare a acestui fapt prin localitatea Chibed trece drumul naţional 13A , ce leagă oraşul Sângeorgiu de Pădure cu oraşul Sovata, iar mai apoi cu Praid, Odorheiul Secuiesc şi care face legătura de la Bălăuşeri cu drumul european E15 spre nord-vest cu Târgu Mureş iar spre sud cu Sighişoara. Prin localitate trece de asemenea şi cea mai importantă cale ferată pe valea Târnavei Mici ce asigură legătura aşezării Chibed cu Praid, Târnăveni şi Blaj.
Prin poziţia sa geografică în estul judeţului Mureş localitatea este situată la 50 km de reşedinţa judeţului, Municipiul Târgu Mureş şi la o distanţă de 10 km de renumita staţiune turistică Sovata.
Aşezarea are o suprafaţă de 380 km2, din care spaţiul intravilan ocupă l67 ha, restul reprezentând terenuri arabile, păşuni, fâneţe, livezi, vii, păduri şi alte terenuri.
În cadrul judeţului Mureş, centru comunal este satul Ghindari, de care aparţine satul Chibed din anul 1968.
Limitele hotarului satului Chibed sunt:
• pârâul Kovespatak (Pârâul pietros), culmea Cotroşului, cu hotarul satului Sărăţeni
• culmea Likat, Kotran, Kisbuk, Olikat şi Keverek cu hotarul satului Măgherani
• culmea Bekeszege cu hotarul satului Abud
• Pârâul Ecsenye, şi culmea Lokoshatja, Piodaşoldala, Buzgo, Nagyaszofeje, cu hotarul satului Ghindari
• culmea Alsoolvesbuke cu hotarul satului Solocma
• culmea Gertyanosfeje, Kozberc, Imrefi, Koveshago, Felşoolvesbuke, Kotroşomlas cu hotarul satului Şiclod.
 
Coordonatele geografice ale comunei Chibed. Comuna Chibed este situată printre coordonatele: 46 de grade, 56 minute şi 33 secunde latitudinea Nordica şi 24 de grade, 96 minute şi 67 secunde longitudine Estică.

Chibedul este situat la 376 de metri deasupra nivelului mării, relieful lui înscriindu-se în peisajul geografic a depresiunii întracarpatice - Podişul Târnavei.


Relieful. Localitatea se află pe un relief de depresiune şi dealuri cu înălţimi de peste 450 de m, relieful prezentând urme a evenimentelor petrecute în erele geologice fiind vizibile prin prăbuşirea malurilor, prin depunerile de pietriş, nisip, argilă, gresii pe strate orizontale sau uşor înclinate de diferite grosimi.

Teritoriul localităţii face parte din regiunea Subcarpaţii Târnavei Mici, care se întinde din valea Goagiului până în valea Nirajului, şi cuprinde nu numai teritoriile subordonate bazinului râului Târnava Mică, ci parţial şi bazinele hidrografice ale Târnavei Mari şi a Nirajului. Originea comună şi morfologia aproape identică fac din teritoriile astfel delimitate o subdiviziune unitară a Subcarpaţilor est-transilvăneni dintre Mureş şi Olt.
În trecut, râul Târnava Mică şi-a creat noi albii a căror urme se văd şi astăzi foarte bine, însă parţial s-au modificat datorită lucrărilor agricole. Astăzi cursul râului este relativ drept cu puţine meandre cu o scurgere destul de rapidă datorită şi extragerii materialelor de construcţii, nisip, pietriş, din râu prin care este împiedicat formarea unor noi albii.
Datorită marii cantităţi de argilă care se găseşte pe teritoriul localităţii şi acoperit doar de un sol subţire, alunecările de teren sunt frecvente.
Zona localităţii prezintă urmări ale acţiunii râului şi a afluenţilor mai mici, creând o depresiune cu terase cu o lăţime de 1000-1500 de m pe teritoriul comunei.
Migrarea râului spre est faţă de albia originală este foarte vizibilă, prin terasele care s-au păstrat foarte bine pe partea dreaptă. Frecvenţa activităţii de eroziune de suprafaţă se poate observa mai ales în timpul precipitaţiilor abundente şi în timpul topirii zăpezilor.
Datorită condiţiilor de relief alunecările de teren sunt frecvente. Abundenţa stratelor de argilă a dus la apariţia olăritului, alături de agricultură şi creşterea animalelor. Argila galbenă care se găseşte pe teritoriul localităţii Chibed a oferit materie primă pentru olărit, care timp de secole a fost ocupaţia principală a locuitorilor.


Aspecte climatice. În cadrul climatului temperat continental cu caracter de tranziţie specific ţării noastre cu o mare varietate de nuanţe, teritoriul localităţii Chibed se situează în sectorul de climă continental moderată de dealuri şi pădure.
În general sunt caracteristice verile călduroase şi iernile reci şi umede, localitatea fiind situată în zona submontană la poalele dealurilor ce depăşesc 450 m, situată în depresiunea Chibed-Ghindari, la 376 de m pe deasupra nivelului mării.
Temperatura medie anuală este între 8-9 0C, pe teritoriul localităţii este în jur de 8,2 0C, luna cea mai rece fiind ianuarie cu -5,1 0C, iar luna cea mai caldă este luna iulie, temperatura medie în această lună fiind de 18,7 0C.

 

Precipitaţiile atmosferice. Precipitaţiile atmosferice sunt răspândite uniform, prezentând o varietate de tip continental cu maxim de precipitaţii la sfârşitul primăverii şi începutul verii, luna cea mai ploioasă fiind iunie cu valoarea de 98 de mm, iar minima de precipitaţii se înregistrează în sezonul rece al anului, astfel încât media anotimpului de iarnă este marcată prin valori cuprinse între 20-50 de mm.
Minimul de precipitaţii se înregistrează în luna februarie cu o cantitate de 30 de mm.
Precipitaţiile atmosferice variază între 600-700 de mm/an, fiind mai abundente în perioada de trecere de la primăvară spre vară şi mai scăzute în timpul iernii. Frecvenţa zilelor cu precipitaţii este de 115-125 de zile/an.
Datorită localizării în partea centrală a ţării, teritoriul localităţii Chibed din judeţul Mureş este expus în cea mai mare parte a anului circulaţiei maselor de aer dinspre vest şi nord-vest. Apariţia generală a vântului este de 31 %. Viteza medie a vântului în această zonă este de 2,4 m/s. Cele mai frecvente vânturi cu viteze ridicate apar în luna februarie şi ţin cu intermitenţe până la sfârşitul verii. Vitezele mai scăzute sunt caracteristice toamnei şi începutului verii.
Clima localităţii este favorabilă pentru cultivarea cerealelor şi pentru pomicultură, iar unii localnici practică cu succes şi viticultura.

 

Resurse de ape. Târnava Mică este sectorul hidrografic principal spre care îşi îndreaptă cursurile către toate pârârile cu caracter permanent sau intermitent ce drenează teritoriul satului Chibed, având izvorul la 1190 m altitudine din Masivul Saca 1777 m.
Cursul râului Târnava Mică este pe partea stânga a văii Târnavei Mici sub pădurile de foioase într-o regiune foarte frumoasă.
Părţile acoperite cu apă sunt porţiuni cu pietriş, dar sunt şi locuri nisipoase ce constituie surse de materiale de construcţie pentru localnici. Panta de scurgere este suficient de mare care nu permite crearea unor sectoare puternic meandrate, asemenea porţiuni lipsind în această parte a cursului de apă. Pe unele porţiuni unde scurgerea râului este mai redusă s-au depus cantităţi însemnate de nisip care în prezent sunt exploatate şi folosite la lucrările de construcţii din zonă.
Cotele cele mai mari pe Târnava Mică în raza localităţii Chibed se înregistrează în lunile aprilie, martie şi mai iar cele mai scăzute valori în lunile septembrie, octombrie, noiembrie şi ianuarie.
Între 1954-2001 cea mai mare valoare a temperaturii apei înregistrată a fost 28 0C în 11 august 1961.
În medie, în lunile de vară temperatura apei este de este de 20 0C. (V. Sorocovschi, Podişul Târnavelor. Studiu hidrografic, 1996)
Pe teritoriul localităţii sunt foarte numeroase izvoare, partea sud-estică fiind mai bogată din acest punct de vedere, acolo unde relieful deluros este acoperit cu păduri.
Apa potabilă a localităţii pe partea nordică este bună, în părţile de pe partea sudică calitativ sunt mai slabe. Satul are fântâni ce au adâncimi cuprinse între 8-10 m şi în unele cazuri chiar sub aceste valori.
Locuitorii din centrul satului se confruntă cu secarea fântânilor în perioadele mai secetoase.
Calitatea apei râului Târnava Mică s-a deteriorat din cauza industrializării, a urbanismului precum şi de substanţele chimice, a îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor folosite în agricultură. Acum 100 de ani apa râului Târnava Mică a fost potabilă cea ce astăzi este imposibil fără urmări asupra sănătăţii.
Cercetările efectuate de instituţiile hidrologice au precizat că conţinutul de oxigen a râului este de clasa întâi, conţinutul în săruri minerale este de gradul doi.
Conţinutul substanţelor toxice a fost apreciat ca fiind de gradul întâi. Totalizând datele din 1996 apa râului a fost apreciat ca fiind de gradul doi.
Pe raza localităţii Chibed râul Târnava Mică primeşte mai afluenţi cum ar fi pârâirile, Silas, Uron, Kokenyes, Koves, Kotros, Nagyaszo şi Fenes. Aceste pârâri contribuie la creşterea debitului râului Târnava Mică în aval de localitate. De asemeni pe raza localităţii Chibed se găsesc mai multe izvoare cu curgere permanentă apa acestora fiind potabilă de o calitate foarte bună, izvoare care sânt denumite de localnici în felul următor: Kinda Kut (Fântâna Kinda), Kotran Farka (Coada Kotran), Nagy Andrasne teteien (Vârful lui Nagy Anrasne), Kapolna Kut (Fântâna Capolna),Semeros Kut (Fântâna Semeros), Hegyes Kut (Fântâna Hegyes).


Vegetaţia.
Sub aspectul floriei, localitatea Chibed se încadrează zonei de şleau de deal, aparţinând ţinutului bazinului Transilvaniei.
Datorită aşezării localităţii la o altitudine de 380 de m deasupra nivelului mării, situat în mare parte pe terasele din dreapta a râului Târnava Mică într-o depresiune relativ bine dezvoltată şi înconjurată de dealuri ce depăşesc pe alocuri 450 de m, cea mai mare parte a vegetaţiei forestiere este compusă din foioase şi doar o foarte mică parte din răşinoase.
În afară de aceste specii de foioase, în proporţie mai mică sunt prezente şi păduri de amestec de specii de fag, carpen, ulm, paltin, frasin şi cireş, care reprezintă 9 % din totalul vegetaţiei forestiere de foioase.

În afară de aceste specii de foioase apar şi răşinoasele, care nu sunt caracteristice acestei zone şi nici nu au apărut natural ci au fost instalate prin plantaţii artificiale între anii 1945-1960, iar mai târziu în anii 1970-1980. Răşinoasele reprezintă 1% din totalul vegetaţiei forestiere.
Vârsta medie a arboretelor din raza localităţii Chibed este de 68 ani, nelipsind trupuri de peste 100 ani.
Din suprafaţa totală a pădurilor 98% este în proprietate privată în timp ce 2% este în proprietatea statului.

În afară de speciile menţionate, pe terenurile cu exces de apă şi în special pe malul râului Târnava Mică sunt specii de sălcii, iar pe unele terenuri folosite pentru cosit au fost plantate specii de plopi.
Stratul subarborescent este reprezentat prin alun, măceş, corn, sânger, lemn câinesc, porumbar.
Stratul ierbos poate fi format din floră de mull, graminee, floră acidofilă.

În alternanţă cu grupările forestiere se găsesc terenuri agricole, pajişti şi fâneţe. Din suprafaţa totală de 3719.04 ha a localităţii Chibed, 703.96ha reprezintă suprafaţă de fâneţe, iar 362.47 ha reprezintă suprafaţă de pajişti folosit în cea mai mare parte pentru păşunat: oi, bovine.

 

Solurile. Din punct de vedere pedologic solurile de pe teritoriul localităţii Chibed sunt următoarele: • soluri brune podzolice 25 %
• solul negru de fâneaţă 4 %
• solul negru de luncă 5 %
• soluri aluvionare 25 %
• soluri erodate 41 %.

 

Localităţi înfrăţite

• comuna BAKONYSZOMBATHELY - Ungaria
jud. Komárom-Esztergom

• comuna SZATYMAZ - Ungaria
jud. Csongrád

• oraşul ZALALÖVŐ - Ungaria
jud. Zala

Ultima actualizare: 12.05.2017